God of War Collection Vol. II

Lansate iniţial doar pe platforma portabilă a celor de la Sony, God of War Collection Volumul 2, cunoscut şi drept God of War Origins Collection, reuneşte titlurile Chains of Olimpus şi Ghost of Sparta. Ambele au fost refăcute pentru a suporta rezoluţia H.D., lucru ce le face extrem de competitive. Datorită îmbunătăţirilor aduse ele sunt atractive chiar şi pentru cei care le-au savurat pe P.S.P. în vreme ce pentru ceilalţi împătimiţi ai seriei această colecţie reprezintă un motiv de extremă bucurie!

Chains of Olimpus este cronologic primul episod din serie, când Kratos este în slujba zeilor. Morfeu, zeul somnului, a reuşit să fure soarele de pe cer, neutralizându-l pe Helios aflat acum în mare pericol, dar şi periclitând existenţa oricărei forme de viaţă de pe pământ. Kratos se vede nevoit să afle cine face parte din acest complot şi să impună din nou ordinea olimpiană.
În Ghost of Sparta Kratos, ajuns deja zeu al războiului, este hăituit de viziuni legate de fratele său de care fusese despărţit în copilărie. Pentru a-l găsi el se împotriveşte olimpienilor şi porneşte în căutarea ce îl va aduce faţă-n faţă cu Tanatos, străvechiul zeu al morţii.
Ambele titluri ne oferă ocazia să înţelegem o parte dintre evenimentele petrecute între episoadele clasice ale seriei: cum şi de ce a ucis-o Kratos pe Persefona, soţia lui Hades, dar şi de la cine află pentru prima oară de Surorile Sorţii. Toate aceste detalii explică o dată în plus ura enormă acumulată de spartan şi direcţionată împotriva zeilor.

Chians of Olimpus este cam scurtuţ, undeva la cinci ore şi jumătate, în condiţiile în care am jucat pe nivelul normal şi am găsit toate cuferele cu viaţă, magie şi energie. Are o serie de puzzleuri dar acestea sunt de nivel mediu. Se simte pe parcursul aventurii absenţa unei abordări ceva mai complexe, de genul Inelelor Pandorei sau a unui mediu diversificat precum deşertul, munţii sau alte locaţii din primul God of War. O parte dintre puterile magice ale lui Kratos sunt legate de puterile lui Helios, idee suficient de ingenioasă (scutul, sfera de energie), însă spiritul de foc al regelui persan este pe cât de spectaculos pe atât de eficient. Mănușa lui Zeus are meritul de a zdrobi armura adversarilor dar acelaşi efect este obţinut şi cu ajutorul celui mai puternic combo (pe butonul triunghi). În lupta finală este totuşi ceva mai eficientă decât lamele clasice. Altfel ea este utilă şi la rezolvarea câtorva puzzleuri.
Cu Ghost of Sparta discuţia se poartă la un nivel superior. Jocul bate spre şapte ore, nivelurile sunt variate. Ai porţiuni de stagiu cu o mobilitate crescută (aluneci pe diferite platforme, te deplasezi pe structuri ce se prăbuşesc etc.). Sunt introduse obiectele ce la o a doua parcurgere îţi dau o serie de bonusuri. Şefii de nivel sunt mai mulţi la număr iar confruntările şi mai intense. Lupta împotriva lui Tanatos este una dintre cele mai captivante din întreaga serie, poate şi datorită prezenţei lui Demios. Revin şi elementele artistice având un efect deplin. Armele specifice spartanilor (scutul şi suliţa) pe lângă design sunt cât se poate de eficiente în luptă, reuşind să ofere cea mai solidă alternativă la lamele lui Kratos. Suliţa poate fi aruncată, are o serie rapidă şi numeroase combouri putând fi combinată cu scutul. Loviturile cu acesta din urmă sunt brutale şi de efect. Se poate avansa având scutul în dreptul tău ca protecţie. Lamele intră într-un stadiu în care sunt învăluite în flăcări, având o putere sporită, opţiune ce funcţionează asemănător sistemului de rage din celelalte titluri. Printre celelalte puteri menţionez sfera fetei lui Tanatos ce fură viaţă adversarilor şi cornul magic ce îngheaţă adversarii. Trebuie să mă credeţi că acest joc oferă esenţa a ceea ce înseamnă God of War. E uimitor cum PlayStation Portable a putut suporta o informaţie atât de mare!

Din punct de vedere grafic prezenta ediţie se situează între primele două titluri. În primul rând trebuie spus că fiecare clip ingame are o calitate superioară, chiar dacă din păcate nu există filmuleţe de rezoluţie înaltă. Designul nivelurilor se bucură de o serie de detalii suplimentare faţă de cele întâlnite în primul God of War. Inamicii sunt redesenaţi (arătând uneori chiar mai bine ca în G.O.W. 2), întâlnim categorii noi, agresivitatea pare uşor crescută în vreme ce ne putem bucura de metode inedite de a finaliza adversarii. Majoritatea atacurilor lui Kratos au forma cizelată din God of War 2 iar celelalte arată mai bine ca în primul titlu. În schimb nu ni se oferă o gamă de culori variată şi nici o strălucire aşa cum întâlneam în episoadele lansate pe PlayStation 2.
Interpretarea actorilor este la nivelul seriei, zgomotele de impact sunt şi ele pline de efect. Coloana sonoră pare ceva mai timidă în primul titlu, comparativ cu ritmurile cu care suntem obişnuiţi, însă în Ghost of Sparta, situaţia revine la normal pe note dramatice şi pline de adrenalină.

Fără a fi la nivelul lui God of War 3, lucru înţeles aproape de la sine, aceste două titluri sunt indispensabile unui fan îndârjit! Nu le lipseşte nici replay-ul caracteristic, prezent în Chains of Olimpus şi mult mai consistent în Ghost of Sparta. Dacă rejucaţi cu plăcere primele două titluri (eventual refăcute în H.D.) atunci şi această colecţie este esenţială pentru voi!

PUNCTAJ: 9/10