Acest joc a fost lansat de Capcom în anul 1993 pentru consola Nintendo. Având ca personaje principale celebrele veveriţe titlul pornea deja cu un avantaj, însă pentru a fi un succes, sistemul de joc trebuia să fie la înălţime. Sub îndrumarea mentorului lor şi ajutaţi de o prietenă veveriţă, cei doi pornesc pe urmele lui Fat Cat, motanul făcut celebru de seria animată, recent evadat de la închisoare.
Jocul este structurat pe opt nivele ce includ: bucătăria unui restaurant, sistemul de canalizare al oraşului, o casă bântuită, un port, un depozit etc. Modul de joc este simplu şi eficient: un buton este folosit pentru a sări în vreme ce al doilea este utilizat pentru a ridica numeroasele cutii împrăştiate prin stagii. Jocului este construit tocmai pe această idee, a folosirii lor ca armă. În continuare inamicii principali (un liliac uriaş, o vulpe în frac şi cu joben, o mumie animată în stilul caracteristic, un animal ce lucra în fabrică pe un utilaj, Fat Cat etc.) urmează acelaşi sistem în care pentru a îi învinge e necesar să foloseşti propriile lor arme pe care ulterior să le arunci în ei. Dintre toţi ultimul este cel mai rapid, rezistent, având şi un număr considerabil de atacuri (dintre care doar o bombă putea fi folosită împotriva lui). Cele opt stagii erau destul de lungi pentru acea vreme, fiind unite printr-un nivel bonus care îţi putea aduce o viaţă sau alte avantaje. Ele ofereau de asemenea varietate, atât prin locaţiile alese (e.g. într-un stagiu traversezi un tunel la bordul unui căruţ de marfă, având posibilitatea, cu ajutorul unei manete, să accelerezi sau să frânezi, evitând astfel diferite pericole) cât şi prin adversarii cu influenţe de animaţie (animăluţe înarmate cu furculiţe sau cu linguri uriaşe, capabili să îţi respingă o cutie aruncată spre ei, arici, ce puteau fi loviţi doar din spate, cârtiţe pe post de mecanici etc).
Capcom, fiind o companie ce a creat titluri minunate de aventură, nu s-a dezis nici în acest caz, exploatând la maxim posibilităţile grafice ale epocii. Culorile sunt intense iar frecventele erori grafice de la alte titluri, sunt aproape inexistente. Din acest motiv jocul, ce beneficia şi de un sistem solid de cooperare, era cât se poate de interactiv. Era imposibil să nu îl parcurgi de mai multe ori iar dacă aveai alături un partener jocul nu putea fi lăsat prea uşor din mână.
Melodiile erau plăcute iar zgomotele de fundal reuşite. Acest titlu poate fi selectat cu uşurinţă, dintre numeroasele jocuri lansate pe consola Nintendo, drept unul de top, excelent în acea vreme şi foarte atrăgător în prezent!
Jocul este structurat pe opt nivele ce includ: bucătăria unui restaurant, sistemul de canalizare al oraşului, o casă bântuită, un port, un depozit etc. Modul de joc este simplu şi eficient: un buton este folosit pentru a sări în vreme ce al doilea este utilizat pentru a ridica numeroasele cutii împrăştiate prin stagii. Jocului este construit tocmai pe această idee, a folosirii lor ca armă. În continuare inamicii principali (un liliac uriaş, o vulpe în frac şi cu joben, o mumie animată în stilul caracteristic, un animal ce lucra în fabrică pe un utilaj, Fat Cat etc.) urmează acelaşi sistem în care pentru a îi învinge e necesar să foloseşti propriile lor arme pe care ulterior să le arunci în ei. Dintre toţi ultimul este cel mai rapid, rezistent, având şi un număr considerabil de atacuri (dintre care doar o bombă putea fi folosită împotriva lui). Cele opt stagii erau destul de lungi pentru acea vreme, fiind unite printr-un nivel bonus care îţi putea aduce o viaţă sau alte avantaje. Ele ofereau de asemenea varietate, atât prin locaţiile alese (e.g. într-un stagiu traversezi un tunel la bordul unui căruţ de marfă, având posibilitatea, cu ajutorul unei manete, să accelerezi sau să frânezi, evitând astfel diferite pericole) cât şi prin adversarii cu influenţe de animaţie (animăluţe înarmate cu furculiţe sau cu linguri uriaşe, capabili să îţi respingă o cutie aruncată spre ei, arici, ce puteau fi loviţi doar din spate, cârtiţe pe post de mecanici etc).
Capcom, fiind o companie ce a creat titluri minunate de aventură, nu s-a dezis nici în acest caz, exploatând la maxim posibilităţile grafice ale epocii. Culorile sunt intense iar frecventele erori grafice de la alte titluri, sunt aproape inexistente. Din acest motiv jocul, ce beneficia şi de un sistem solid de cooperare, era cât se poate de interactiv. Era imposibil să nu îl parcurgi de mai multe ori iar dacă aveai alături un partener jocul nu putea fi lăsat prea uşor din mână.
Melodiile erau plăcute iar zgomotele de fundal reuşite. Acest titlu poate fi selectat cu uşurinţă, dintre numeroasele jocuri lansate pe consola Nintendo, drept unul de top, excelent în acea vreme şi foarte atrăgător în prezent!
NOTA: 9.50/10
Postări
0 comentarii on "Chip 'n Dale Rescue Rangers 2"
Trimiteți un comentariu