marți, 28 septembrie 2010

Genji: Dawn of the Samurai

Publicat de Ionutz la 20:47

Acţiune se petrece în Japonia medievală unde puternica familie Heishi a preluat controlul tării prin manipularea puterilor pietrei Amahagane. Chiar şi aşa pentru a-şi consolida pe deplin regimul aceştia trebuie să obţină şi celelalte pietre existente, moment în care nimeni nu ar putea să li se opună.
Pentru a opri acest dezastru tânărul Yoshitsune, posesorul unei pietre Amahagane, porneşte la luptă alături de membrii rezistenţei împotriva clanului Heishi. Nu după mult timp îl va întâlni pe Benkei a cărui forţă va completa perfect agilitatea proprie.

Atacurile sunt simple, ai o serie de lovituri rapide ce pot alcătui un combo, o lovitură puternică dar care nu poate fi urmată de altele precum şi o lovitură din aer. În urma acestor atacuri simple dar eficiente vei lăsa în urma ta cadavrele mutilate ale adversarilor, lucru ce îţi va da ceva satisfacţie. Adevărata artă în lupta din Genji iese la iveală atunci când vei folosi puterea pietrei Amahagane. Aceasta va încetini timpul iar dacă vei apăsa la timp butonul care apare în colţul ecranului vei putea secera inamicii din jur într-un mod deosebit de artistic. Unii inamici vor ataca foarte repede motiv pentru care reacţile tale vor trebui să fie pe măsură iar pentru unii inamici din joc vei fi nevoit să consumi două Amahagane, reducând şi mai mult viteza adversarilor.
Farmecul jocului este cu atât mai mare cu cât poţi alterna între Yoshitsune şi Benkei. Chiar dacă în general poţi parcurge jocul doar cu unul dintre ei, uneori calităţile unuia dintre ei se pot dovedi cheia pentru a distruge un anumit duşman. Spre exemplu l-am folosit pe Yoshitsune în lupta cu penultimul inamic principal, datorită rapidităţii sale în respingerea proiectilelor aruncate de acesta. În schimb, chiar dacă ultimul inamic din joc are o viteză demnă de un zeu, arma lui Benkei mi s-a părut cea mai potrivită pentru a contracara atacurile acestuia, atât ca forţă cât şi ca sincronizare (undeva la o secundă).
Sistemul de joc asigură upgradarea vitalităţii, precum şi cea a puterii Amahagane. Rămâne la alegerea ta cum vei doza punctele obţinute astfel încât luptătorii tăi să fie cât mai puternici. Pe parcursul jocului vei găsi o serie de obiecte ce îţi pot mări temporar puterea sau energia precum şi ierburi care îţi regenerează vitalitatea. La acestea se adaugă şi o serie de arme şi armuri cu proprietăţi diferite, un exemplu fiind sabia a cărei lamă est înmuiată în otravă. Toate acestea cresc varietatea jocului şi chiar te fac uneori să cauţi anumite obiecte ce deţin diferite puteri magice în ciuda faptului că lungimea jocului nu îţi permite să le foloseşti în totalitate.
Inamicii sunt diferiţi samurai cu multiple stiluri de luptă, toate respectând tehnicile din realitate. Dacă iubeşti jocurile autentice, fără monştrii absurzi, care să strice toată atmosfera medievală, atunci Genji e pentru tine. Excepţional vei întâlni o creatură mitică dar realizată cu mult stil şi originalitate. Inamicii principali sunt deosebiţi în ultimul stadiu puterea pietrei Amahagane amplificându-le puterea fără a le înlătura conformaţia humanoidă.
Camera este respectabilă, urmărindu-l automat pe personaj.
Jocul este linear fără posibilitatea de a devia de la cursul evenimentelor. Marele defect al acestui joc stilat este lungimea lui. Îl vei termina în aproximativ trei ore, lucru inadmisibil pentru generaţia PS2. Practic în momentul în care simţi ca vei învinge orice oponent jocul se termină, lasându-te cu o frustrantă dorinţă de mai mult.

Întreaga prezentare are ceva stilat, artistic. Personajele nu sunt deloc grosolane aşa cum se întâmplă în Prince of Persia The Two Thrones, ci sunt pline de supleţe şi detali deosebite mai ales în ceea ce priveşte costumaţia tradiţională japoneză. Peisajele sunt viu colorate iar interioarele chiar dacă nu sunt încărcate cu prea multe obiecte reuşesc să îţi redea sentimentul sălilor imense din castelele japonze. Impactul loviturilor este curat şi precis.
Desigur mai presus de cele de mai sus este succesiunea de lovituri în stil slow motion şi care se finalizează cu o ploaie de petale de cireş. În acele momente tensiunea şi frumosul se îmbină cu succes într-o prezentare unică.
Vocile actorilor sunt bune, atât în gameplay cât şi în filmuleţele dintre capitole. Coloana sonoră este plăcută. De asemenea sunetele rezultate din diferite lovituri sunt verosimile.

După terminarea jocului îl poţi relua cu toate armele şi talismanele pe care le-ai strâns pe parcursul primei aventuri. Astfel vei putea mări şirul de lovituri artistice şi vei putea căuta alte obiecte pentru a făuri arme cu proprietăţi deosebite. Trebuie făcută însă o precizare pentru care jocul merită depunctat. Meniul este unul elaborat, gândit pentru diferite updatări (de arme si itemuri), însă datorită duratei scurte de joc, precum și datorită absenței sistemului de upgrade pe ultimul grad de dificultate upgrade-urile rămân neexploatate! Vei salva și filmuleţele din joc putând să le vizualizezi ulterior. Elementele artistice m-au convins să reiau jocul a doua oară, făcând abstracţie de durata lui. Din acest motiv cred că se justifica un replay decent.
Genji reuşeşte să aducă prospeţime prin alternarea în gameplay a celor două personaje şi atinge cote maxime în prezentarea sa artistică. Din păcate jocul se termină mult, mult prea repede!

MEDIE: 7/10
Gen: acţiune.

0 comentarii on "Genji: Dawn of the Samurai"

 

Jocuri, recenzii, trailere Copyright 2009 Reflection Designed by Ipiet Templates Image by Tadpole's Notez