Eşti pasagerul unui vas ce traversează oceanul în anii ’60. Gândurile îţi sunt întrerupte de un zgomot brutal iar ulterior te găseşti înnotând printre rămăşiţele vasului. Singurul petec de pământ îl reprezintă intrarea în Rupture, un misterios oraş construit sub ocean. Din acest moment vei avea două obiective interdependente: explorarea acestui loc şi supravieţuirea. Încă din primele momente eşti contactat de un bărbat care îţi cere cu disperare ajutorul, apoi chiar de cel care a construit oraşul. Cu fiecare înregistrare audio, cu fiecare document găsit, misterul cu privire la cauza ce a dus la degradarea acestui loc incredibil precum şi la substanţa numită ADAM, ce le-a luat minţile locuitorilor, devine mai clar sau mai greu de desluşit! Şi desigur, mai sunt fetiţele…
Bioshock te uimeşte continuu: Rupture poate fi o variantă a unui submarin iar creatorul ei, aşa cum îl vei cunoaşte în joc, poate fi un alt căpitan Nemo. Mai mult, explorând oraşul pari să te plimbi prin romanul lui Orwell, 1984! Simbolistica este prezentă la tot pasul (referiri la Picasso, citate, denumiri gen Arcadia etc.). Doar un mic clişeu desparte titlul de perfecţiune!
Un sistem întru totul complex! Ajungând în acest loc nu îţi rămâne decât să te aperi pentru a supravieţui suficient de mult cât să găseşti o cale de scăpare. Prima unealtă metalică devine prima armă, fiind urmată de un magnum, apoi de o mitralieră, o carabină, un aruncător de flăcări şi de un aruncător de grenade. E drept că eşti puţin cam încărcat cu toate aceste arme, la care se adaugă o serie de obiecte pe care le porţi cu tine, însă este unul din puţinele minusuri ale jocului. Un sistem nou este cel în care, spre deosebire de alte jocuri la persoana întâi, îţi foloseşti şi cealaltă mână. Personajul principal îşi injectează în ea substanţa numită ADAM obţinând, pe măsură ce avansezi, o serie de noi atribute: puteri telekinetice, electricitate, foc, abilitatea de a chema un roi de insecte care să atace inamicii, precum şi manipularea unor obiecte cu diferite proprietăţi (de a determina un adversar să lupte împotriva celorlalţi, de a te proteja un timp etc.)
Astfel eşti gata da atac, însă atunci când nu eşti în mijlocul unei lupte ar fi bine să cauţi diferitele tonomate ce sunt împrăştiate în zonele acestui oraş subacvatic. Sunt două modaliăţi de a te folosi de ele: fie contra cost, fie sabotând sistemul electronic (asemănător mini gameurilor din Dead Space Extraction – un fel de puzzel gen labirint în 2d – extrem de dificil). Un prim tip de aparat este cel ce îţi permite upgradarea armelor. Ea se face în trei trepte: mărirea numărului de muniţie dintr-un încărcător, reducerea vitezei de reîncărcare şi creşterea puterii de tragere (gen Resident Evil 4). Un al doilea tonomat este cel în care te poţi aproviziona cu muniţie. El este urmat de altul în care oferta este diversificată incluzând poţiuni ce îţi încarcă viaţa, sau nivelul de ADAM din sânge, necesar pentru folosirea abilităţilor menţionate mai sus.
În urma conflictelor cu difeiţii inamici (locuitori ai oraşului înnebuniţi în urma contactului cu substanţa misterioasă, Big Daddy – uriaşi ce au rolul de a apăra micile orfane, sau diferite mecanisme mortale) vei putea aduna o multitudine de obiecte (numărul este limitativ): bani, poţiuni, muniţie dar şi lame, substanţe chimice, metale etc. Cu aceste obiecte, aparent inutile, te vei îndrepta spre tonomatul ce îţi permite să devi inventator. Aici le vei putea combina obţinând noi obiecte: fie ceva util pentru a progresa în joc, muniţie cu noi proprietăţi (ex. gloanţe explozive), antidoturi, precum şi noi tipuri de plasmoizi (abilităţi ale mâinii stângi).
Ceva mai rar vei întâlni Banca Genetică unde, în funcţie de stadiul în care te afli, vei putea debloca noi spaţii utile pentru a putea adăuga noi plasmoizi sau de a alege capacităţile dorite (de exemplu abilitatea de a arunca flăcări este utilă pentru a topi gheaţa în diferite zone astfel putând înainta). O altă ramură este cea a abilităţii de a sabota diferitele aparate (poti creşte priceperea ta, precum şi rapiditatea din timpul acestor operaţiuni), urmează abilităţile fizice precum şi upgradarea vieţii şi a nivelului de ADAM.
Atipic acestui gen de joc este şi capacitatea de a te plimba în voie prin diferitele şi amplele sectoare ale oraşului. Îndeplinirea diferitelor tipuri de obiective te constrânge chiar să te întorci în zone explorate cu ceva timp înainte. Pentru a te ajuta ai la dispoziţie o hartă, specifică jocului - gen schiţă, dar care uneori te poate zăpăci. În momentele cheie vei fi însă ghidat de un indicator până la locul dorit. Uneori decizia de a ucide sau nu un personaj îţi aparţine, consecinţele fiind desigur diferite.
Jocul are o durată uşor peste medie iar o explorare amănunţită poate depăşi zece ore. Are mai multe grade de dificultate.
La acest capitol produsul arată la fel de bine ca la data lansării. El reuşeşte să prezinte o lume în mişcare, plină de detalii şi lipsită de erori grafice. Clipurile sunt realizate în stilul jocului, fiind greu de deosebit de acesta. Filmuleţele clasice de la final, chiar dacă scurte, nu pot trece neobservate. Singurul reproş poate fi legat de chipurile adversarilor, unii fiind parcă uşor necizeleaţi (nu este cazul micuţelor orfane) dar este posbil să fie doar o chestiune de stil. De remarcat sunt influenţele anilor ’60 ce se fac simţite prin reclame, postere şi chiar atmosferă, unice până la acea dată!
Acest aspect este desăvârşit. Interpretările pe care le dau actorii diferitelor personaje sunt pe cât de variate pe atât de autentice. Fiecare jurnal audio pe care îl vei găsi va fi plin de emoţie iar discuţiile pline de tensiune. Armele sunt fidele efectului din realitate, la fel şi zgomotele de fundal precum şi cele ale diferitelor tonomate întâlnite în oraş. În final, elementul principal, coloana sonoră: Lansat în 2007, cu un an înaintea lui Fallout 3, Bioshock este un pionier al pieselor în stilul anilor ’60. Dincolo de aceste fragmente excepţionale, întâlnim spoturile publicitare, prezentate în maniera celor din acei ani. Muzica completează fiecare moment al aventurii culminând cu lupta din sala de teatru (lungă, unică) pe ritmurile unui vals desăvârşit!
Jocul are două finaluri alternative, în funcţie de atitudinea pe care o vei avea pe parcursul aventurii faţă de micile orfane. Cel în care alegi să le protejezi este cel autentic însă nici al doilea nu trebuie ratat. Gameplayul este puternic afectat de atitudinea pe care o ai, deci modul de joc va fi diferit în cele două variante. În continuare replayul este asigurat de nevoia puternică de a aprofunda atmosfera acestui joc, cu tot ce are de oferit. Dorinţa de a te bucura din nou de el nu exclude elementele de noutate, mult mai numeroase decât în alte jocuri (tehnici diferite de atac, unele arme netestate, noi upgradeuri, noi invenţii, fiind imposibil să le fi epuizat din primul joc)!
Firul epic îndepărtează definitiv acest titlu de un simplu shooter iar influenţele sale se întind în gameplay, plin de elemente RPG, sporind complexitatea, precum şi în coloana sonoră, întru totul tulburătoare! Bioshock reprezintă o experienţă greu de egalat de celelalte jocuri de gen!
Bioshock te uimeşte continuu: Rupture poate fi o variantă a unui submarin iar creatorul ei, aşa cum îl vei cunoaşte în joc, poate fi un alt căpitan Nemo. Mai mult, explorând oraşul pari să te plimbi prin romanul lui Orwell, 1984! Simbolistica este prezentă la tot pasul (referiri la Picasso, citate, denumiri gen Arcadia etc.). Doar un mic clişeu desparte titlul de perfecţiune!
Un sistem întru totul complex! Ajungând în acest loc nu îţi rămâne decât să te aperi pentru a supravieţui suficient de mult cât să găseşti o cale de scăpare. Prima unealtă metalică devine prima armă, fiind urmată de un magnum, apoi de o mitralieră, o carabină, un aruncător de flăcări şi de un aruncător de grenade. E drept că eşti puţin cam încărcat cu toate aceste arme, la care se adaugă o serie de obiecte pe care le porţi cu tine, însă este unul din puţinele minusuri ale jocului. Un sistem nou este cel în care, spre deosebire de alte jocuri la persoana întâi, îţi foloseşti şi cealaltă mână. Personajul principal îşi injectează în ea substanţa numită ADAM obţinând, pe măsură ce avansezi, o serie de noi atribute: puteri telekinetice, electricitate, foc, abilitatea de a chema un roi de insecte care să atace inamicii, precum şi manipularea unor obiecte cu diferite proprietăţi (de a determina un adversar să lupte împotriva celorlalţi, de a te proteja un timp etc.)
Astfel eşti gata da atac, însă atunci când nu eşti în mijlocul unei lupte ar fi bine să cauţi diferitele tonomate ce sunt împrăştiate în zonele acestui oraş subacvatic. Sunt două modaliăţi de a te folosi de ele: fie contra cost, fie sabotând sistemul electronic (asemănător mini gameurilor din Dead Space Extraction – un fel de puzzel gen labirint în 2d – extrem de dificil). Un prim tip de aparat este cel ce îţi permite upgradarea armelor. Ea se face în trei trepte: mărirea numărului de muniţie dintr-un încărcător, reducerea vitezei de reîncărcare şi creşterea puterii de tragere (gen Resident Evil 4). Un al doilea tonomat este cel în care te poţi aproviziona cu muniţie. El este urmat de altul în care oferta este diversificată incluzând poţiuni ce îţi încarcă viaţa, sau nivelul de ADAM din sânge, necesar pentru folosirea abilităţilor menţionate mai sus.
În urma conflictelor cu difeiţii inamici (locuitori ai oraşului înnebuniţi în urma contactului cu substanţa misterioasă, Big Daddy – uriaşi ce au rolul de a apăra micile orfane, sau diferite mecanisme mortale) vei putea aduna o multitudine de obiecte (numărul este limitativ): bani, poţiuni, muniţie dar şi lame, substanţe chimice, metale etc. Cu aceste obiecte, aparent inutile, te vei îndrepta spre tonomatul ce îţi permite să devi inventator. Aici le vei putea combina obţinând noi obiecte: fie ceva util pentru a progresa în joc, muniţie cu noi proprietăţi (ex. gloanţe explozive), antidoturi, precum şi noi tipuri de plasmoizi (abilităţi ale mâinii stângi).
Ceva mai rar vei întâlni Banca Genetică unde, în funcţie de stadiul în care te afli, vei putea debloca noi spaţii utile pentru a putea adăuga noi plasmoizi sau de a alege capacităţile dorite (de exemplu abilitatea de a arunca flăcări este utilă pentru a topi gheaţa în diferite zone astfel putând înainta). O altă ramură este cea a abilităţii de a sabota diferitele aparate (poti creşte priceperea ta, precum şi rapiditatea din timpul acestor operaţiuni), urmează abilităţile fizice precum şi upgradarea vieţii şi a nivelului de ADAM.
Atipic acestui gen de joc este şi capacitatea de a te plimba în voie prin diferitele şi amplele sectoare ale oraşului. Îndeplinirea diferitelor tipuri de obiective te constrânge chiar să te întorci în zone explorate cu ceva timp înainte. Pentru a te ajuta ai la dispoziţie o hartă, specifică jocului - gen schiţă, dar care uneori te poate zăpăci. În momentele cheie vei fi însă ghidat de un indicator până la locul dorit. Uneori decizia de a ucide sau nu un personaj îţi aparţine, consecinţele fiind desigur diferite.
Jocul are o durată uşor peste medie iar o explorare amănunţită poate depăşi zece ore. Are mai multe grade de dificultate.
La acest capitol produsul arată la fel de bine ca la data lansării. El reuşeşte să prezinte o lume în mişcare, plină de detalii şi lipsită de erori grafice. Clipurile sunt realizate în stilul jocului, fiind greu de deosebit de acesta. Filmuleţele clasice de la final, chiar dacă scurte, nu pot trece neobservate. Singurul reproş poate fi legat de chipurile adversarilor, unii fiind parcă uşor necizeleaţi (nu este cazul micuţelor orfane) dar este posbil să fie doar o chestiune de stil. De remarcat sunt influenţele anilor ’60 ce se fac simţite prin reclame, postere şi chiar atmosferă, unice până la acea dată!
Acest aspect este desăvârşit. Interpretările pe care le dau actorii diferitelor personaje sunt pe cât de variate pe atât de autentice. Fiecare jurnal audio pe care îl vei găsi va fi plin de emoţie iar discuţiile pline de tensiune. Armele sunt fidele efectului din realitate, la fel şi zgomotele de fundal precum şi cele ale diferitelor tonomate întâlnite în oraş. În final, elementul principal, coloana sonoră: Lansat în 2007, cu un an înaintea lui Fallout 3, Bioshock este un pionier al pieselor în stilul anilor ’60. Dincolo de aceste fragmente excepţionale, întâlnim spoturile publicitare, prezentate în maniera celor din acei ani. Muzica completează fiecare moment al aventurii culminând cu lupta din sala de teatru (lungă, unică) pe ritmurile unui vals desăvârşit!
Jocul are două finaluri alternative, în funcţie de atitudinea pe care o vei avea pe parcursul aventurii faţă de micile orfane. Cel în care alegi să le protejezi este cel autentic însă nici al doilea nu trebuie ratat. Gameplayul este puternic afectat de atitudinea pe care o ai, deci modul de joc va fi diferit în cele două variante. În continuare replayul este asigurat de nevoia puternică de a aprofunda atmosfera acestui joc, cu tot ce are de oferit. Dorinţa de a te bucura din nou de el nu exclude elementele de noutate, mult mai numeroase decât în alte jocuri (tehnici diferite de atac, unele arme netestate, noi upgradeuri, noi invenţii, fiind imposibil să le fi epuizat din primul joc)!
Firul epic îndepărtează definitiv acest titlu de un simplu shooter iar influenţele sale se întind în gameplay, plin de elemente RPG, sporind complexitatea, precum şi în coloana sonoră, întru totul tulburătoare! Bioshock reprezintă o experienţă greu de egalat de celelalte jocuri de gen!
MEDIA: 9/10
Gen: f.p.s.
Postări
0 comentarii on "Bioshock"
Trimiteți un comentariu