The King of Fighters XII

POVESTE: -

Un episod în afara firului epic nu reprezintă un element de noutate pentru seria S.N.K. Acestea sunt în general lansate între capitole şi reunesc toate personajele apărute în saga respectivă (K.O.F. 98 şi K.O.F. 02). Neo Wave a fost primul titlu ce avea ca scop şi testarea unui nou motor grafic pentru celebra franciză. Pe această linie se încadrează şi K.O.F. XII.

GAMEPLAY: 6/10

Cu doar 22 de luptători panoul pare cam pustiu având în vedere numărul ridicat pe care seria l-a impus. Chiar şi aşa este puţin probabil să nu vă regăsiţi măcar o parte dintre preferaţi şi să alcătuiţi echipa clasică formată din 3 membri.
Pentru a finaliza varianta de tip single / arcade este suficient să învingi cinci echipe. Sistemul impus este oarecum contra cronometru, important fiind timpul în care vei reuşi să termini aceste meciuri. Din acest motiv poate exista tendinţa de a folosi tehnici rapide şi / sau repetitive pentru a învinge, aspect deloc atractiv și fără satisfacţii. Un element atipic faţă de celelalte episoade îl reprezintă absenţa unui adversar distinct pe care să îl înfrunţi la final.
Se introduce o nouă lovitură critică în urma căreia adversarul rămâne vulnerabil la noi atacuri. Schema pe ultimele două butoane revine şi poate produce o vătămare sporită dacă timpul de apăsare este prelungit. După această schemă, în momentele în care oponentul se prăbuşeşte, poţi iniţia o nouă serie de lovituri, foarte bine pusă în evidenţă prin apropierea camerei şi prin efectul atacului iniţial.
În ceea ce priveşte numărul schemelor speciale acesta este în general acelaşi pentru fiecare luptător (patru). Dezavantajaţi sunt Ralf, Clark şi Raiden în vreme ce Robert şi Ryo, având sfera mare de energie inclusă între scheme, sunt practic singurii, alături de Benimaru, care au două forţe.
Este de asemenea pentru prima oară când un personaj, în acest caz Iori, este dezavantajat de firul epic. În urma evenimentelor din K.O.F. XI, Ash i-a luat flăcările purpurii, acest lucru afectând schemele speciale ale lui Iori care acum foloseşte un stil brutal bazat pe gheare de energie. Chiar dacă poate părea potrivit, rezultatul este un dezastru motiv pentru care sper ca în viitor să se revină la loviturile consacrate.
Printre personajele bine clădite se numără Kim, ale cărui lovituri par mai brutale și Benimaru a cărui a doua forţă este potrivită stilului său. Totuși având doar câtiva luptatori la dispoziție și aceștia cu o singură forță, jocul nu stă prea bine la capitolul gameplay.
Legat de locaţiile în care se dau luptele acestea sunt în număr de şase, frumos colorate dar în general destul de aglomerate. Dintre acestea doar arena şi templul mi-au atras atenţia.

GRAFICĂ: 9/10

Dacă ne gândim la promisiunile producătorilor legate de acest titlu nu putem nega faptul că la capitolul animaţii au oferit cu adevărat ceva revoluţionar! Toate personajele, precum şi întregul aspect al jocului au fost regândite. Munca depusă pentru un astfel de proiect trebuie să fi fost copleşitoare iar rezultatul merită aprecierile noastre! Jocul pare un adevărat desen animat în care fiecare mişcare a protagoniştilor este redată cu nenumărate detalii. Culorile sunt mai intense ca niciodată şi cu o strălucire aparte în vreme ce nuanţele de energie sau foc ale schemelor sunt de un realism violent (e.g.: flăcările lui Kyo)! Atenţia pentru detalii este şi ea impresionantă, aş putea chiar spune de neegalat pentru un joc 2d (e.g.: se poate observa cum Terry ţine mâna pe şapcă pentru a nu fi luată de vânt în timpul loviturii Krack Shoot!)
Pentru redesenarea personajelor a fost avut în vedere stilul din Fatal Fury R.B. peste care s-a suprapus o puternică influenţă de tip anime. Expresivitatea personajelor este cu mult evidenţiată, iar detaliul fizic superior.
Totuşi acest stil nu a avantajat pe toată lumea. În vreme ce Kyo, Ryo, Robert, Kim, Shen, Raiden şi Robert sunt superbi, Andy, Terry şi Joe au la bază animaţiile din Fatal Fury (depinde de preferinţele voastre, personal cred că Joe e dezavantajat), în vreme ce Ralf, Clark, Goro, Athena şi Chin sunt personajele controversate ale acestui stil (unii prea slabi, alţii prea musculoşi!).

AUDIO: 7/10

Nu se observă schimbări notabile. Totuşi nu putem să nu menţionăm zgomotele de impact, întru totul deosebite. Vocile personajelor sunt, aşa cum S.N.K. ne-a obişnuit, profunde şi cu un timbru aparte. Coloana sonoră este o secţiune din care cu siguranţă se putea obţine mult mai mult, mai ales dacă avem în vedere creaţiile din trecut!

REPLAY: 6/10

Animaţiile spectaculoase, impactul loviturilor dar şi dorinţa de a juca un alt titlu K.O.F. vă vor determina să încingeţi câteva lupte. La scurt timp după acestea îşi vor face loc neajunsurile: numărul limitat de personaje, campania foarte scurtă şi fără finalitate dar mai mult decât orice dorinţa de mai mult!

ÎN CONCLUZIE: acest titlu s-a vrut în mod evident un test pentru noul motor grafic al seriei. Scopul a fost atins cu succes din punctul meu de vedere, jocul având o serie de atuuri incontestabile. Dincolo de asta se pot observa o serie de lipsuri faţă de care producătorii nu au luat măsuri. Vestea apariţiei pe console, spre finele acestui an, a ultimului episod din serie mi-a redat optimismul şi mă obligă să revin cu o nouă recenzie. Până atunci fanii seriei mai au puţin de aşteptat…

MEDIA: 7.10/10

Gen: fighting.